Dintotdeauna natura mea a fost una solitara! Nu mi-a placut niciodata sa fac parte din gasti, grupuri de oameni petrecareti, sau sa stau sa lincezesc intr-un club, sau bar intunecos cu fum de tutun si zgomot de sticle si pahare. Preferam, in schimb, o camera luminoasa cu liniste, un colt de padure cu miros de iarba si pamint, o bucata de riu cu pietre sa le simt sub talpa, un cimp nesfirsit cu margarete, o noapte hoinara cu stele, deseori cautind insingurarea.
Starea aceasta de pustiu si insingurare o simt, indeosebi, pe timp de toamna! Este o emotie care imi place. O traire care mi se potriveste. Am devenit prietena cu toamna, de curind. Asa scofilcita si fara viata cum este, am inceput sa o descopar si sa-i aflu frumusetea in toata uscaciunea, scorojeala si rugina ei! Vuietul ei rece si aprig nu ma mai sperie, dimpotriva, il gasesc duios, aerul ei rece il respir cu pofta, frunzele ei strivite imi incinta privirea, ii salut cu veselie copacii fara plete si ma cuibaresc in bratele ei coscovite si subtiri. Toamna este noua mea prietena. Este pribeaga! La fel ca mine...
duminică, 30 septembrie 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
23 de comentarii:
Frumos, literar acest mesaj catre toamna. Mie mi-a placut mereu anotimpul asta. Cred ca e preferatul meu. Sper ca de-acum inainte sa incepi sa scrii mai des:) Oana
Ina, toamna e frumoasa mereu(dovleacul copt are miros de toamna) ploaia e frumoasa, imi plac zilele ploioase.
Pupici. Ce mai faci?
Dupa o foarte calduroasa si arida vara Californiana si eu tanjesc dupa o stacojie si racoroasa toamna New Yorkeza:)
Poza este superba, unde este făcută? Maybe The Hamptons?
Pentru mine, toamna e plina de poezie,de daruri multe,de emotii puternice, de frunze ruginii si de miros de tinerete nebuna! Asa vor ramane mereu ,oricate toamne vor urma indiferent unde voi numara frunzele acestui anotimp... Te pup, Lili.
Sofia, sint bine, pe linga toamna ma invirt:)
Californianca draga, am pus poze mai multe pe albumul meu photo (flickr), sus in stinga ta, aici pe blog e link-ul. Acolo vezi mai multe "parti" din plaja care si mie mi-a placut mult. Este Coney Island, dar la capatul ei,( the regular Coney Island beach nu ma incinta) credeam ca nu mai ajung, ca e la capatul lumii.
Nici Hamptons nu mi-a placut asa mult cum mi-a placut la acest capat de lume. O toamna faina acolo in California.
Lili, ce frumos ai spus, "tinerete nebuna". Oare de ce imi place? Poate pentru ca asa simt ca traiesc...intr-o tinrete nebuna:) Te pup cu drag!
Si eu am o relatie cu toamna: am facut un extraordinar gem de prune ! :)
Avem toate motivele sa iubim toamna ... si linistea si "tineretea nebuna"
Te salut cu caldura tomnatica, draga Ina.
Bonjour, Liana draga. Nu ne-am mai auzit demult. Nu am mai mincat gem de prune (sau magiun) facut de casa, cred ca din clasa a patra. Gem de prune facut in Romania avem insa aici la magazinele europene si parca mi-am luat de pofta un borcan chiar anul trecut.
Da, asta e farmecul mare al toamnei, roadele bogate, mincarurile specifice. Te salut si eu in ritm de toamna!
Nici mie nu-mi era prea draga bogata toamna,insa,cu cat trece vremea peste mine,incepe si mi se schimba scara de valori..imi dau seama ca mi-e draga toamna din ce in ce mai mult..Iubesc coloritul ei,linistea ei,belsugul si soarele amortit.Mi-e draga toamna ! Te pupa,tusha !
Imi place toamna!
Hej, eu sunt nascuta toamna,asa ca n-are cum sa nu-mi placa :) Chiar si aici,la mine,cu atatea ploi,abia ies culorile mai mult in evidenta cand da soarele.
Toamna frumoasa! :)
Ina,toamna ne umple de bucurie şi frumuseţe. Cel ce ne dă toate acestea a vrut să ne bucure sufletele prin cel mai frumos spectacol!Şi acest spectacol a fost si este in aceasta toamna superba ,care e pe aici ...
si da padurea e locul care imi place si mie cel mai mult...e fantastica !!!
abia am intrat pe la tine, si deja m-ai cucerit. toamna ta e ca si a mea. intensa, veridica, superba.
sa-ti traiasca toamna si cuvintele!
Johanna, multumesc pentru vizita si ca te-ai lasat cucerita:) O toamna vibranta in continuare!
Da, vibranta, mie nu mi se pare deloc scorojita, mai ales in America de Nord, septembrie si octombrie in Canada erau cele mai frumoase luni ale anului. Si in upstate New York e la fel, o armonie si o bogatie de nuante de rosu, galben, verde, ocru, cafeniu departe de sobrietatea care soseste in noiembrie. Probabil la oras senzatia e alta, dar in natura toamna este o pestera a comorii. Nu te-am mai citit o vreme si am redescoperit cu drag blogul, juicy and witty:)
E totul in ordine la tine dupa Sandy? Cred ca a fost infricosator :( Be safe!
Sarutmana Ina,
Nu ai mai scris de cateva zile.Sper ca esti OK si ca Uraganul nu te afecteaza .Iti citesc blogul de ceva timp si admir talentul si daruirea cu care iti faci publice trairile .Sper sa ne intalnim candva , in trecerile mele prin NY, as vrea sa iti daruiesc cateva carti, dintre ultimele aparitii ale literaturii romane contemporane.Multa sanatate si succes !
Cristian
Buna dimineata. Va pup.Multumesc ptr. ginduri. Copacul din fata ferestrei e la locul lui:) Ma pregatesc sa merg in parc sa alerg. Nu stiu ce daune a facut altora monstruoasa Sandy, (nu am deschis televizorul) dar cu mine a fost blinda. Thank God! Se pare ca au fost afectati cei care stau pe linga apa. Din fericire, stau intr-o zona buna, nici curentul nu mi-a fost intrerupt. Pe curind
PS: Cristian, multumesc.
Ina, e iarna, vin sarbatorile, esti asa de ocupata cu artistul tau?
Pupici
Sarbatori cu bine, nicicum indiferente ! :)
Liana, multumesc. La rindul meu, iti trimit ginduri frumoase si Sarbatori Luminoase.
se spune ca nu noi alegem locul unde ne nastem si pe care, mai apoi, il cautam toata viata. :)
Si anotimpul meu preferat este toamna, cu toate ca aduce cu ea o oarecare tirstete, aduce si maturitate si roadele muncii.
Trimiteți un comentariu