Flirtul

Frumosul Kundera declara: “Flirting is a promise of sexual intercourse without a guarantee”.

Pentru mine flirtul este o  agitatie, un pericol in care, din cind in cind, imi place sa ma arunc si din care ma descurc  sa ies la timp. Este ca o verificare a reflexului. Cind flirtez, ma incalzesc si ma foiesc ca o fata curata si cuminte care se transforma spontan intr-una jegoasă si porcoasă. Pentru mine, flirtul este de doua feluri: verbal si in scris. La cel din urma  ma descurc  mai bine. Forta declaratiilor este mai mare. Arunc cu vorbele-n scris si nu-mi pasa de efectul  lor. Ma pornesc intr-un spectacol cu ginduri spurcate, in timp ce imaginatia imi scapa intr-o groapa  adîncoasă,  groapa in care,  imi despletesc gura si picioarele, invit si…promit ! (ca-n zicala lu’ Kundera).  In flirtul efectuat in scris, mintea imi este triviala si bolnavicioasa. Ma intreb  rusinata, dar cu zimbet murdar in coltul gurii: “Sint chiar asa de ordinara?” Imi aplec capul jenata  cind imi recitesc vorbele scrise. Refuz sa cred ca pot gindi asa lăbărțat. Dar totul este negru pe alb. Lasciv!

In scris, in sacul cuvintelor mele,  atunci cind flirtez, sint in stare sa ma arunc in bratele tuturor celor care-mi  ies in cale. Intreb, sint indiscreta, iscodesc si ispitesc complicele. Ma tavalesc in cuvinte urite, sint libera si ma simt eliberata. Flirtul in scris mi-e usor. Este ca o activitate distractiva, in care ma las scuturata de colo-colo. Fantezia mea este stricata! Participantul meu se bucura si el de pericolul in care s-a  angajat. Amindoi ciugulim din promiscuitatea noastra secreta care ne ațîță poftele, fara sa ne pese ca am putea fi prinsi. Ni se rupe!  Pentru ca amindoi vrem aceeasi nebunie: sa ne pierdem mintile!
Flirtul verbal, insa, este dificil pentru mine. Calculata cum sint, acesta se transforma usor in discutie serioasa,  aproape insultind interlocutorul. Sint stingace si ma irita imediat daca un cuvint care mi s-a spus, imi suna  umflat, sau exagerat. Eram la o petrecere. Mincarea si desertul sint singurele mele placeri cind ajung la o petrecere, intrucit abilitatile mele sociale sint mediocre.  Gasesc  obositor sa fac cunostinta cu oameni  si sa incep sa intretin dialoguri de dragul protocolului.

Stateam izolata intr-un colt de camera si priveam ingramadeala de oaspeti parfumati, lustruiti, importanti. Petreceau, dansau, rideau zgomotos.  Eu nu am fost niciodata o partenera buna de petrecere. Nu beau, nu fumez, nu dansez din buric, nu ma urc pe mese, nu tip de bucurie cind se cinta melodia  preferata, nu-mi azvirl miinile in aer si nu dau din cap de-a lungul muzicii.  Astept ca petrecerea sa se termine mai repede ca sa pot merge acasa in singuratatea mea muta, sa dorm in tihna...Cam asta e atitudinea mea la o reuniune de voie buna.

La acea petrecere, un barbat simpatic si sigur pe el a venit linga mine. Mi-a zimbit si m-a abordat direct cu vorbe si complimente vizibil regizate. Nu-mi dau seama daca in ochii lui i-am parut vreo nefutută neconsolată si a nimanui, dar a inceput sa flirteze cu mine. Eram in incurcatura, intrucit flirtul era in direct… I-am tinut in seama, acceptind sa fiu pionul lui de joc  usor agasant, pastrind in acelasi timp o tonalitate serioasa, sa nu transmit mesaje gresite ca as fi stîrnită sa petrec  seara cu el.  Nu aveam nevoie de nimeni. 

Indiferenta cum eram,  ar fi trebuit, totusi, sa ma bucur ca aveam companie, macar de dragul petrecerii si de …ochii lumii. De parca imi pasa! Dar in schimb, asteptam un moment in care sa scap de barbatul de linga mine. Si a venit ca o surpriza.  Cind prostănacul a ris larg si masculin, uitindu-ma in gura lui, i-am depistat un inel in limba. Mie nu mi-au placut niciodata limbile găurite. Nici nasurile, nici buricele, nici buzele cu cercei…  Cu o voce melodioasa, i-am zis:  “iti marturisesc un lucru si apoi ne putem intoarce la dialogul nostru. Limba ta, dragul meu, este  dezgustatoare, iar inelul din ea serveste drept capcană pentru bacterii. Nu te-as săruta in veci! “ La auzul declaratiei mele,  zimbetul  i s-a strimbat, mi-a spus la rindul lui ca sint un caracter interesant, dar urit si s-a scuzat ca trebuie sa plece pentru moment. Si dus in departari a fost!

Incintata,  in sfirsit, de petrecerea la care am fost invitata, m-am repezit in toate farfuriile cu mincaruri alese.  Petrecerea incepea si pentru mine. Fara sa-mi dau seama, imi miscam fundul in ritmul muzicii. Mi-era bine!  Barbatul care a incercat sa flirteze sincer cu mine era la o alta masa, in compania altei pizde, careia, probabil, ii dezvaluia aceleasi –adevaruri- languroase.
Am avut dreptate! Actul de-a flirta nu-mi iese atunci cind acesta se deruleaza față in față.  In scris, insa, in spatele cortinei si al usii inchise, mintea mea este altfel organizata si pusa pe  murdarii golașe. Asadar,  stati departe cind ma zăriți la petreceri si flirtati cu mine la …masina de scris, sau prin răvașe….    Feeling flirtatious