marți, 18 septembrie 2007

Portret


Next? Nudul !!! Stay tuned:)
PS: Sa comentez un pic: in "tablou"ochii sint mai maricei decit ii am in realitate, buza superioara a gurii este mai groasa decit in realitate, dar da, am gura un pic strimba asa cum reiese din portret, urechile insa mi se par un pic cam lungi, in realitate sint mici si cam inflexibile asa, iar sprinceana stinga a fost f. bine reprodusa caci asa si este, (momentan) cam ciopirtita :) Dar fruntea, nasul, gitul, le gasesc perfect redate. Iubesc pictorii !!!!!

luni, 17 septembrie 2007

sâmbătă, 15 septembrie 2007



The Metropolitan Museum of Art
1000 Fifth Avenue at 82nd StreetNew York, NY 10128

Note: Mondays-closed :)

I love Bjork !!!


Impresii, dupa concert :)
Septembrie 24
Bjork-the eccentric pop chanteuse- mi-a incintat urechea with her inimitable vocals, intr-un decor fabulos cu efecte speciale- turbo-supersonice :)))) si sunet impecabil intr-o sala uriasa, care rasuna de aplauze, tipete de incintare, ce contribuiau la magicul intregului spectacol. Oare cintareata islandeza (known as November) o avea un metru inaltime? Tare micuta mi s-a parut. Costumatia -bizara ca intotdeauna, jocul scenic-unic- iar vocea ei cind zicea" thaank youu veryy muuch" mi-a sunat ca a unei fetite de 5 ani. De fapt asta mi-a si sugerat cind a intrat pe scena, (aceasta fiind una din "secventele" preferate, cind toata lumea s-a ridicat brusc in picioare, focuri inalte au izbucnit neasteptat, muzica a explodat din toate colturile de-mi bubuiau urechile,(intr-un mod super agreabil, desigur) multe lumini colorate fiind proiectate in toate directiile ) o fetita zgubilitica, care emana a strong pop personality, o voce puternica ce umplea intreaga sala si acoperea marea galagie produsa de aplauze si strigaturi. Concertul cu Bjork a facut sa-mi inchei ziua de ieri in ritm de dans si fredonind unul din preferatele lyrics "How am I going to make it right?", punindu-ma pe ginduri si facindu-ma sa ma intreb: "Chiar! How am I going to make it right"? :)

duminică, 2 septembrie 2007

Iubirea fata de aproapele-Pascal Bruckner

Pe 28 August 2007 s-au implinit 9 ani de cind locuiesc in orasul New York. De cum am pasit pe american soil, am fost coplesita de dimensiunile de aici: strazile largi-spatioase, masinile late- mari, cladirile colosale, oamenii -unii mai grasi si mai imensi ca altii: cele mai mari burti, cele mai mari guri-nasuri, cele mai babane funduri si picioare, cele mai umflate busturi, cele mai ciudate chipuri, chiar cei mai hidosi oameni, "proveniti"din amestecul de rase si natii, aici mi-a fost dat sa vad. Dar nu m-am gindit niciodata ca pina si dejectiile-excrementele-fecalele "evacuate si produse" de anusul american, au o "greutate" aparte. Pascal Bruckner m-a lamurit insa in cartea pe care am savurat-o pe deplin" Iubirea fata de aproapele", in care l-am descoperit la fel de socant-surprinzator-pervers.( as vrea sa-l cunosc ). Am extras pasajul in care facea referire la acel "aluat maroniu-toxic" si care m-a amuzat de-a binelea: " Cunoasteti principala diferenta dintre Franta si Statele Unite? Marimea cacatilor facuti in fiecare din aceste tari. Oricine apreciaza bucataria americana incepe dupa citeva zile sa cace adevarate maciuci de care nu se credea in stare. Asta-i este miracolul yankeu:gigantismul pina si in matze. Serpii lungi, care-ti aluneca intre fese si se pravalesc in closet, sint nici mai mult nici mai putin, actul tau de naturalizare ". I love Pascal Bruckner no matter what si recomand cu drag, cartea "Iubirea fata de aproapele".Lectura placuta!

PS: Nu va speriati, cartea nu dezbate marimea cacatilor americani,(asta e doar o mica si neinsemnata frintura la care m-am oprit eu, pentru efectul comic, asa cum numai Bruckner il poate reda in stilul lui inconfundabil-original). Sper ca v-am linistit:)