I'm brutally honest si tin sa va anunt ca de citeva zile ma simt abatuta, apatica, mucegaita...Nu mi-e dor de nimeni, nu-mi place nimeni, nu ma incinta nimic, nici gindul iubirii, nici gindul primaverii, nici gindul vacantei in Paris sau Australia, unde ar trebui sa o petrec.... Ma lasa rece, mi se rupe! Nu stiu incotro, sint in pana de vise....Demult nu am mai fost cu un asa tonus scazut. Stiu ca starea asta se datoreaza toamnei, anotimp care ma ingalbeneste si vestejeste laolalta cu natura....ma doboara anotimpul rece....nu merg nici inainte, nici inapoi, ci stau pe loc. New York City, insa, m-a ajutat mereu. Energia pe care o emana este ptr. mine, terapeutica, astfel incit atunci cind ma simt de genul: the lowest of the low, ies pe strazi, ma afund pe bulevardele frumoase si ...uit de mine atunci cind sint ratacita in propriul univers. Apatia in care zac de citeva zile, se transforma in supliciu. Nici a drama queen nu pot fi caci there's no drama in my life. Exista ceva tragic in mine, o latura tragica, sa-i spunem, insa parca si ea a intepenit-amortit: nu zvicneste, nu ma provoaca. De regula, cind mi se uraste cu binele si cu linistea pe care, cindva, atit o mai doream, incep sa o caut cu luminarea, sau ma leg la cap fara sa ma doara, sa intru in bucluc cumva, sa ma mai scoata din rutina asta calma, numai ca de data asta nu stiu unde sa o caut cu luminarea, ea pilpiie fara un rezultat si nici nu stiu cu ce sa ma leg la cap, chiar daca nu ma doare...(v-am lamurit, stiu:)... pina acum am facut ce am vrut, asta era si visul meu, pe care imi place sa-l traiesc in continuare, dar ceva nu-mi mai convine si ma intreb asa: Now what? O stare de nonsens ma stapineste. E adevarat, de fel sint si defetista si am tendinta sa vad lumea si existenta ei, in culori inchise... (Cred ca asta este cel mai intunecat si...personal post al meu). Era timpul, ca prea exuberanta am fost in ultima vreme... adevarul ca am intrat in urmatoarea belea: nu stiu ce dracu vreau, habar nu am ce vreau. (desi intotdeauna am stiut). Sint blocata. Vi s-a intimplat, nu? Si cum ati depasit momentul? How did you brighten up your darkest days?*** Pentru mine, sint 3 lucruri vitale, fara care nu pot trai. Toate sint pe locul 1. Este vorba de: muzica, ciocolata, NYC. Acum va parasesc! Adio!!!
PS: daca nu mai dau nici un semn, inseamna ca am fugit in lume, sa-mi caut fericirea:) Cine vrea sa ma urmeze, sa-mi dea un telefon: trrrrrrrrrrrrr!!!! Nr. meu este 1111111:) Of, nici cind sint intunecata, nu pot fi serioasa...
Si totusi sa nu inchei on a sour note....(ca de aia am pus titlul de sus)...Uf, greu mai este!!! N-am incotro, trebuie sa admit ca mereu am fost mediocra la Geografie, insa zilele trecute m-am speriat cind o colega (musai sa precizez ca e chinezoaica, cu liceul terminat in China, asta ca sa nu sariti cu gura repede ca americanii astia sint prosti, ) m-a intrebat: care e Austria si care e Australia? care e Suedia si care e Switzerland. Era confuza. Nu mai stia in ce tara fusese anul trecut: daca Suedia sau Elvetia. Era vorba de Elvetia. Dar la ea in capul made in China, era cam aceeasi chestie. I have no sense of direction either, dar macar stiu prin ce locuri am aterizat...(in secret, eu ma bucur un pic, cind vad ca sint altii mai batuti in cap ca mine).Mda! Si uite asa a luat nastere acel stereotype despre ignoranta habericanilor si se duce vestea in lume ca tare prosti mai sint ...adesea, imaginea lor este stricata-deformata de cei care vin sa locuiasca aici... bun, am plecat acum, dar nu inainte sa ma hilizesc AICI ...aceste fotografii au fost facute la Brooklyn Museum, prin Brooklyn si la Ocean...Miine merg in Harlem (Hello, Africa...stiti, e cartierul renumit for a strong african-american community si de asemenea vreau sa revad campusul studentesc de la Columbia University). Voi adauga niste fotografii, zilele urmatoare, pe acelasi flickr! va puuuup, muahhhh
PS: daca nu mai dau nici un semn, inseamna ca am fugit in lume, sa-mi caut fericirea:) Cine vrea sa ma urmeze, sa-mi dea un telefon: trrrrrrrrrrrrr!!!! Nr. meu este 1111111:) Of, nici cind sint intunecata, nu pot fi serioasa...
Si totusi sa nu inchei on a sour note....(ca de aia am pus titlul de sus)...Uf, greu mai este!!! N-am incotro, trebuie sa admit ca mereu am fost mediocra la Geografie, insa zilele trecute m-am speriat cind o colega (musai sa precizez ca e chinezoaica, cu liceul terminat in China, asta ca sa nu sariti cu gura repede ca americanii astia sint prosti, ) m-a intrebat: care e Austria si care e Australia? care e Suedia si care e Switzerland. Era confuza. Nu mai stia in ce tara fusese anul trecut: daca Suedia sau Elvetia. Era vorba de Elvetia. Dar la ea in capul made in China, era cam aceeasi chestie. I have no sense of direction either, dar macar stiu prin ce locuri am aterizat...(in secret, eu ma bucur un pic, cind vad ca sint altii mai batuti in cap ca mine).Mda! Si uite asa a luat nastere acel stereotype despre ignoranta habericanilor si se duce vestea in lume ca tare prosti mai sint ...adesea, imaginea lor este stricata-deformata de cei care vin sa locuiasca aici... bun, am plecat acum, dar nu inainte sa ma hilizesc AICI ...aceste fotografii au fost facute la Brooklyn Museum, prin Brooklyn si la Ocean...Miine merg in Harlem (Hello, Africa...stiti, e cartierul renumit for a strong african-american community si de asemenea vreau sa revad campusul studentesc de la Columbia University). Voi adauga niste fotografii, zilele urmatoare, pe acelasi flickr! va puuuup, muahhhh
26 de comentarii:
draga ina... tu traiesti in NY... scrii pe blog... deci ai compi... deci ai muzica... cu ciocolata nu stiu sigur... mai ales ca seara asta am avut parte de o portzie... (oare faptul asta sa te fi lasat pe tine fara??? hmmm... nu... nu se poate... prea multa ciocolata pe aici... si totusi daca e asa... sunt gata sa despagubesc) deci... astea fiind spuse... ai tot ce itzi trebuie ca sa functzionezi cum itzi doresti tu... si lasa... apatia vine.. trece... ca dealtfel si toamna asta care itzi arunca frunze moarte in fereastra... (ce minunat imi e anotimpul asta... nici frig nici clad... si culorile... wow... incep sa inebuneasca in combinatzii unice....)
aaaa... da... si fericirea... fericirea nu se gaseste aiurea in lume... ci in nori... deci nu pleca... hai ramai... ramai...
harlem... ce faci acolo??? sunt multe locuri mai interesante... eu voi fi maine in CT... e mai la north... mai la frig... si tomana e mai frumoasa acolo... ah... nu-tzi place tomana... uitasem pentru un moment...
noapte buna...
ovi: harlem este interesant, acel bus cu turisti este mereu acolo...ai ce vedea...
Si aici a venit toamna, de aseara ploua intruna. Si nu-mi place. N-am mai folosit umbrela de cativa ani de zile :). Ma mir ca numarul tau nu incepe cu 555 :). Cat despre habericani si cunostintele lor geografice, sa nu-mi spui ca un redneck de prin South Dakota stie pe unde se afla Europa :)). Faine poze, asteptam si altele :)
Lucian: nr. meu este unul fictiv, asa de fenta, iar cel real nu incepe cu 555...anyway, nu stiu cum e cu americanii din SD, dar mi se intimpla adesea ca atunci cind sint intrebata din ce tara sint si spun Romania, linga care adaug imediat Eastern Europe, sa mi se spuna:"yes, I know where romania is:)" dar, normal, sint si destui care habar nu au...dar poate ca ma invirt eu pe linga americani destepti:) si de aceea le iau apararea:) Toamna la NY saluta toamna la Sibiu:)
:)) 555 se foloseste doar in filme, nu exista in realitate. De ce-l folosesc in toate filmele chiar nu inteleg :). si eu care vroiam sa te sun la 11111... :)
Cum sa nu stie americanii unde e Romania? M-as simti jignit daca nu ar sti. Si tu nu ai cum sa nu cunosti decat americani destepti :).
Salutari primite si retrimise peste ocean :)
Lucian: cred ca traiesc pe alta planeta, dar nu stiam ca 555 se fol. in filme...nu am vazut asta in nici un film...anyway, poate ca nu in filmele vechi, alb-negru pe care le vizionez eu:)te puuuup
Schimba ceva. Unii au schimbat profesia cand au trecut prin asta :). Bine, la tine nu stiu ce schimbare ar trebui sa faci, tinand cont ca esti obisnuita deja cu schimbari "minore" de tari, continente, etc
Dan: e doar o stare efemera si fireasca...been there, done that already:)doar ca o astfel de stare mai apare din cind cind... anyway, nu stiu ce as putea schimba, imi place slujba care o am, imi place tara in care stau, imi plac oamenii care ma inconjoara...si totusi acum sint in starea aceea de care vorbeam: nu-mi convine nimic:) dar imi trece...thanks for the tip:)
Eh, draga mea... Cred ca starile astea sunt inevitabile. Vin, pleaca, mai zabovesc, se evapora, revin din nou....
Mai ales toamna. Toamna pe cat de frumoasa, romantica si splendida poate fi, pe atat de mohorata si de "haute couture" (cum zice Mircea Badea ca se zice in franceza la "HIDOS" hihihihi)...
Iar uneori cand e toamna minunata afara, inlauntrul nostru poate fi de un "haute couture" foarte sumbru...
Insa vestea cea buna e ca trece...
ca si toamna, totul trece... :-)
Te pup
Ina, cred ca asta era motivul "ascunderii" blogului, your blue mood! Te puuuup, daca ai nevoie de un energizer, voi abuza de DHL sa ti-l trimit peste ocean:)
Anna: da, da, da:)
Elena: merci, merci, dar nu-i nevoie, ma descurc eu...am destula energie...dar nu constructiva:)ei, nu e o drama, tot omu' are momente de astea aiurea, iar daca as fi singura care s-ar simti asa, cu atit mai bine, ar insemna ca sint unica:) oricum toamna si iarna sint pleostita...cum vine primavara, infloresc din nou, just watch me:)
Ooofff, si tu?!
O fi si anotimpul asta de vina...eu, una, mereu ma indragostesc in luna mai, nu prea simt nimic in acest domeniu in sezonul toamna-iarna, deci o fi si asta un motiv...nu fiori, nu fluturasi...Zau ca uneori nu stiu ce vreau, mi se pare ca ar fi mult mai simplu si mai frumos sa vrea altcineva pentru mine si sa spuna -uite, asta tre sa vrei ca poti sa faci...dar stiu foarte clar ce NU as face si mai ales ce NU as vrea...
Acum, un sfat pentru perioadele "depre" chiar nu am, stiu din proprie experienta ca trec asa cum vin. Dupa multe incercari impuse de a le evita m-am obisnuit cu ele. Pana acum nu a fost nici una careia sa nu-i pot da un sut in fund, in cele din urma.
Sa fugi in lume pentru a-ti cauta fericirea? Vai, ce gand bun si practic! Promit sa incerc la fel...fericirea are mereu legatura cu zborul, nu-i asa?! :)
anda: vesnica romantica si visatoarea de tine:)...ai retinut bine, zborul este cumva corelat cu fericirea, in cazul...nostru:)
N-a trecut inca perioada "depre"? :)
Lucian: ooo, ba daaa, fuse si se duse:)
Ai nevoie de un serbet de zmeura, clar! Cheful vine mancand...
Anca: you got that right!!!
ina draga... evident ca harlem are ce arata... mai ales in domeniu de istorie si arata... doar ca... nu este locul meu preferat... imi place mai mult in partea de jos a orasului...
si acum... hai.. povesteste-ne ce ai admirat pe acolo...
mmm... serbet de zmeura... nu am mai mancat de o vesnicie... vreau si eu... vreau si eu...
ovi
Ovi: n-am mai ajuns in Harlem,( a intervenit ceva) wee viitor am in plan...revin!
draga Inuca,si eu am momentele mele,,alb-negru" ca toate persoanele normal constituite din lumea asta..Daca am fi vesnic veseli si voiosi,nu am mai aprecia cu adevarat momentele frumoase,bref,parerea mea...Mie imi place toamna,sentimentul asta de nostalgie care vine odata cu venirea toamnei,mon coté masochista,nu-i asa?Pupici,Eugenia.
Ina, banuiesc ce se intampla cu tine. Ai starea pe care o ai datorita ritmului tau biologic. Si apoi esti femeie ! Femeie !
Eugenia: d'accord cu tine!
Liana: nu m-am prins ce o insemna acel ritm biologic, recunosc, ma prind mai greu uneori, sau deloc:) va puuuup
Te imbraci misto, imi place!
Irina Mirela: merci, o iau ca pe un compliment!
Furculisionisme in voga...
http://sorinplaton.wordpress.com/2008/10/17/fanfaronada-francofoniei/
Cele bune!
1=
Ina, cel mai bun leac pentru deprimare ...o repriza de cumparaturi cu prietenele!
Weekendu alsa am fost in Mall, si am chitait, am glumit, am alergat toate trei de parca aveam din nou 18 ani:))! A fost o chestie buna care mi-a dat energie!
Trimiteți un comentariu