joi, 7 iunie 2012

Pe valuri

Din cind in cind, am nevoie sa ies din mediul citadin, sa ma afund cu capul intr-un nisip cald si matasos, sa-mi furisez sfircurile goale sub soare, sa ma deconectez de civilizatie, sa ma desprind de rutina mea disciplinata. E adevarat, nu ma pling niciodata de timp liber pentru ca am destul si chiar nu vreau sa fiu ocupata ca restul oamenilor de pe planeta asta, care se pling ca nu mai au timp de nimic, fie din cauza ca au, chipurile, cariera (de cele mai multe ori doar cu niste titluri pompoase si umflate), fie ca scopul lor in viata este doar acela de a creste un copil caruia sa ii ofere ceea ce ei nu au avut, uitind ca si viata lor este la fel de importanta.

In alte cuvinte, cred ca as putea s-o frec asa la nesfirsit, sa umbresc coltul pamintului rotund si sa nu fiu ingrijorata ca vai, nu voi lasa nimic in urma mea. Doamne, dar cui i-ar pasa de pomul pe care l-as sadi sau de copilul pe care l-as face? Pentru asa ceva chiar nu am timp! Asadar, sa ne intoarcem la soare, nisipuri, ceruri libere si inseninate.

Nu mai fusesem niciodata pe un vapor mare cit Titanic, astfel ca, pentru prima oara, am plutit pe valurile Caraibe, intr-o croaziera romantica, unde, daca mai stateam mult, aveam sansa sa ma transform intr-o purcica dizgratioasa. Practic, pina vaporul ajunge pe o insula unde te lasa pe cont propriu, obosesti dormind si mincind.

Nu stiu daca cei care organizeaza astfel de croaziere au impresia ca oaspetii lor sint flaminzi si morti de foame, dar eu, una, nu am mai vazut atita mincare cit am vazut pe vaporul asta urias cit o namila frumoasa si bine facuta. Ma tem ca am descoperit placerea de a minca si ca, daca tot nu am un scop precis in viata asta, tocmai mi l-am gasit: traiesc ca sa maninc! Patetic!

Senzatia pe care o aveam era ca ma aflam intr-o cladire cu 10 etaje care plutea pe valuri albastrui si spumoase, sau intr-un oras in care desfasurai activitati gen: mergeai la plaja, la restaurant, sau la spectacole in sala de teatru.

Nu am vazut niciodata luna atit de clara si luminoasa cum s-a aratat de la balconul camerei de la etajul 8 care ne-a gazduit si pe care imi placea sa stau, uneori, de una singura...pina noaptea tirziu. Sunetul si culoarea Atlanticului in mijloc de noapte le-am gasit stranii, dindu-mi o stare de insingurare, una frumoasa: doar eu cu gindurile mele ascunse, stelele, luna si oceanul bolborosind...Nu ma mai gasisem intr-o astfel de ambianta pina atunci, de aceea pentru mine aceasta croaziera a fost o experienta inedita.

Diminetile erau o placere sa fiu salutata de d-nu' soare care isi arata lent dar tantos, crestetul rotund si auriu, in timp ce serile ne luam ramas bun, retragindu-se in culcusul lui, asta ca-n urmatoarea zi sa ne zimbim din nou in semn de buna dimineata!

Plutind in sinul oceanului zile-n sir si avind vecini doar cerul, soarele, stelele si luna, te simti cuprins de o stare de pace si calm si te intrebi daca vrei sa mai revii in sinul civilizatiei perfide si corupte. In acelasi timp, te supune la un exercitiu de gindire si ajungi sa te intrebi daca, intr-adevar, a minca, a medita, a iubi sint conditiile cheie pentru a gasi un grad de echilibru si fericire in viata asta...

Note: Cei care veti merge in croaziera, luati preventiv pastile de rau de mare. Eu, desi am fost sfatuita sa iau, nu am ascultat, spunindu-mi in sinea mea ca am infruntat furtuni mai mari si nu ma va dobori un ocean. Dar, in prima noapte pe la 3, m-a zguduit in somn o stare de rau si ameteli, pina am vomitat si asa am ajuns la cabinetul medical. Nu-mi amintesc sa-mi fi fost vreodata asa de rau fizic. Mi-am revenit dupa citeva ore dupa ce am inghitit medicamentele amarui.

Daca vreti sa vedeti fotografii personale, intrati pe albumul meu foto. Cele din Caraibe se intind cam pe 3-4 pagini. Click AICI

17 comentarii:

americandream spunea...

Gand la gand cu bucurie. Ultimul post de pe blogul meu este tot despre croaziera in Marea Caraibelor. A fost o experienta frumoasa, ne-am simtit foarte bine si merita toti banii!

florentin.draganescu spunea...

Paradisul tropical , e o destinaţia ideală pentru iarnă,dar este ff frumoasa si vara.Asadar ...vacanta placuta ...

Denisa spunea...

Uuuu, oooo, aaaa, ce paradis descrii tu acolo Şi ce poze!!! Cu un pahar de nectar în faţă şi cu briza de la ventilator în plete, m-am simţit ca în concediu. Foarte fain, mulţumesc că ai împărtăşit cu noi experienţa trăită

sofia spunea...

Eu sunt una din alea care nu are timp pentru ca are copil:)), sunt si una din aia care iubeste macarea, si recunosc, vacanta ta pare superba. Cate haine ai avut la tine?

Anonim spunea...

frumoasa vacanta,Inuco,si faine poze!!te pup,E.

raul spunea...

Ca de obicei nu ne lasa indiferenti comentariile tale.fac parte din grupul de tatici recenti si nu as schimba experienta pe 1000 de croaziere de-a tale.

ina bixade spunea...

Raul,regret dar nu ma impresioneaza noul tau statut. Ai luat personal acest articol din care nu ai inteles mesaju' care ma priveste pe mine si pe altii care gindesc ca mine. Cei care simt altfel nu trebuie sa faca decit asta: sa ma antipatizeze in secret si sa nu intre pe blogul asta de sute de ori.

PS: am depus un efort sa iti raspund si asta pentru ca mi-am propus sa nu ma mai contrazic cu oameni pe care nici nu ii cunosc dar care incearca sa ma insulte sau ironizeze. Cind am nevoie de sfaturi sau critici, are cine sa o faca. Ciao

Anonim spunea...

Buna, Ina. Te citesc de ceva timp si admir stilul tau original, auto-ironic si cum subtil ii atingi pe unii. Tine-o tot asa. Mereu vor fi persoane care sa nu fie de acord cu tine. Bine ca ai invatat sa le ocolesti.Faina vacanta ta tropicala si fotografiile, ca de obicei. Luiza

Manyka spunea...

yo, girl! te ador, dar cate haine ai avut cu tine?:) intreb nu de alta dar vreau si eu sa plec in Cancun si sa stiu cate rochii, fuste si alte accesorii de plaja sa imi arunc in bagaj. Sa va fie de bine vacanta.

ina bixade spunea...

Ah, Manyka, ai nevoie de rochii vaporoase, cit mai usoare. Eu una, nici nu am mai purtat chiloti ha ha, pentru prima oara in viata mea am umblat fara chiloti pe mine pentru ca mi-era prea cald.

M-am bronzat doar plimbindu-ma, ca nu mai am rabdare sa stau la soare. Vacanta frumoasa la Cancun, am auzit ca e frumos acolo. Have fun in the the sun!

Anonim spunea...

Minunat loc de a te desprinde de cotidian si de a -ti bucura ochii si sufletul cu locuri de vis,ti-ai ales scumpa mea!
Mi-au placut toate pozele, iar "l'arist est toujours a la h'auteur".
Merci ça ai impartasit cu noi aceasta minunata calatorie.
Te pup,Lili.

Antonia spunea...

Minunat loc. Foarte frumos

Anonim spunea...

ca de obicei cand intru pe blogul tau,parca plec intr-o scurta vacanta... hai hui hai :)
vali

Anonim spunea...

mie imi plac sfarcurile tale :)...:P

Irina spunea...

Nu stiu cum ai rezistat. Nu ma atrag croazierele de nici un fel, pe lânga ca mi se pare plictisitor si claustrofobic,doar sa plutesti cu zilele pe oceanul nelimitat, dar as muri de rau.Mie mi-e rau in tot ce misca,avion,masina, mai putin tren,cred ca sa fiu intr-un vapor si sa nu-l pot opri sa ma dau jos din el e o idee la care nici nu ma pot gândi.
Altfel, de acord cu tine, traieste viata! :)Si cu artistii, hehe, cunoastem :) tot sa stai cu ei, fac totul artistic,totul,hm :D

ina bixade spunea...

ha ha, m-ai facut sa rid. Adica imi place convingerea ta ca artistii fac totul artistic...totul:)
Fata, nu ti-am zis ca am vomitat? Am mers pe trei carari pina la cabinetul medical, tot ce voiam era sa ating pamintul, dar de unde asa ceva? Dar recomand croaziera oricui, o data in viata. hai te-am pupat

Andra spunea...

CE n-as da si eu sa am ocazia sa ajung in Caraibe