Ploaia

Cred ca am inceput sa am o relatie intima cu ploaia. Cum incepe furtuna, cum ma duc in parc sa alerg, aruncindu-ma in virtejul ei. Si-n ce hal alerg, si-n ce hal ma balacesc in ploaia care curge din cerurile încruntate. Tuna, fulgera, eu ma încolăcesc in jurul ei.Uneori e brutala. Imi place! Cu cit vintul e mai agresiv, cu atit ma stropeste mai mult. Îi zimbesc cu subînteles si-i strig: "mai vreau! mai vreau! Voi reveni pentru mai mult, nemiloaso!"

Maieul ud devine transparent, sfîrcurile trezite, curioase privesc galagia de afara, rizind pe ascuns, pulpele intarite si alunecoase se cutremura, umerii imi sint inmuiati, genunchii tin pasul cu ritmul meu intens, respiratia se accelereaza necontrolat, gitul isi ia pozitia de drepti si gura mi se deschide treptat, primind apa curata a ploii mele minunate si perfide. E ca un sarut plin si hranitor in care buzele apoase tremura de mirare si placere. Ce amestec!  Dupa o ora de facut dragoste cu ploaia, ma simt îndestulată.  Asadar, va dau de veste: am o iubita! Numele ei este Ploaia. Feeling intimate with the rain