Era seara si ma intorceam de la aprozar, (cuvint iesit din uz, dar eu inca-l folosesc) pe o strada strimta, cocheta si ferita de galagie. Deodata, in spatele meu, am auzit o voce barbateasca, cu grai new yorkin (barbatul care purta graiul respectiv, avea in jur de 35-40 de ani si, ca sa scurtez descrierea lui fizica, spun doar ca semana cu Eros Ramazzotti). Voi reda dialogul in limba carpatina, ca sa inteleaga fara dificultate si stramatusa mea hi hi hi
El: Esti fata care alearga in fiecare zi, fie ca ploua, fie ca-i soare. Iti admir consecventa. Locuiesc linga tine si te vad mereu pe geam, cind pleci in parc. Si eu iubesc parcul Astoria. Poate alergam impreuna, intr-o zi?
Eu: (surprinsa si incintata sa aflu ca un barbat ma urmareste pe
fereastra lui, de dupa perdele). Multumesc, dar prefer sa alerg singura.
Nu-mi place sa depind de ritmul nimanui.
El: Aaa, okay, cred ca inteleg. De unde esti?
Eu: Romania. Stii, Europa de Est.
El: (usor intepat in ego si cu o strimbatura in coltul gurii): Stiu foarte bine unde este situata Romania. Nu toti americanii sint ignoranti.
Eu: ( la rindul meu, usor tifnoasa) Ooo, nu am insinuat asa ceva, nu o lua chiar personal. Dar ma bucur sa aflu ca am un vecin destept care-mi poate arata pe harta tara in care m-am nascut.
El: Ma gindeam, daca nu vrei sa alergam impreuna, poate iesim sa luam masa intr-o seara? Uite, asta este cartea mea de vizita….
***Printre ideile la care am tinut mortis si cu placere, de-a lungul existentei mele, se numara urmatoarele: sa nu am de-a face cu sotii sau iubitii prietenelor mele, (nici macar cu fostii lor soti sau iubiti, imi repugna din plin ideea), cu colegii de serviciu, cu prietenul cel mai bun al aproapelui. Dar ce gogomana, nu m-am gindit niciodata la vecini. Hi hi ki ki
El: Aaa, okay, cred ca inteleg. De unde esti?
Eu: Romania. Stii, Europa de Est.
El: (usor intepat in ego si cu o strimbatura in coltul gurii): Stiu foarte bine unde este situata Romania. Nu toti americanii sint ignoranti.
Eu: ( la rindul meu, usor tifnoasa) Ooo, nu am insinuat asa ceva, nu o lua chiar personal. Dar ma bucur sa aflu ca am un vecin destept care-mi poate arata pe harta tara in care m-am nascut.
El: Ma gindeam, daca nu vrei sa alergam impreuna, poate iesim sa luam masa intr-o seara? Uite, asta este cartea mea de vizita….
***Printre ideile la care am tinut mortis si cu placere, de-a lungul existentei mele, se numara urmatoarele: sa nu am de-a face cu sotii sau iubitii prietenelor mele, (nici macar cu fostii lor soti sau iubiti, imi repugna din plin ideea), cu colegii de serviciu, cu prietenul cel mai bun al aproapelui. Dar ce gogomana, nu m-am gindit niciodata la vecini. Hi hi ki ki
5 comentarii:
Si banuiesc ca ai spus: nu sau da. Hi hi hi. Daca arata bine si pare destept si nu incalci alte principii, gen daca ai tu iubit, sot, nu vad de ce nu. Oricum e bine sa fii prieten cu vecinii. Zic si eu. Poate sunt naiva. Iarta-ma. Pupici.
Ana
Ina, te urmaresc si pe facebook, imi place grozav cum scrii si am in acelasi timp o intrebare si sunt si curioasa, recunosc :). Am vazut ca te-ai apucat de sport, ce fel de sport practici? tu doar alergi? si cat? sau mai faci si altfel de sport.. multumesc anticipat daca imi vei raspunde. Te pup, frumoasa domnita.semneaza Monica
Ana, o sa iau in considerare ce ai zis: ca e bine sa fii prieten cu vecinii.Sper sa nu intru la bucluc.
Monica: Multumesc. Am fost o persoana inactiva toata viata, pina acum doi ani cind am observat ca au inceput sa ma stringa chilotii si pentru ca mi s-a parut incomoda chestia asta, mi-am dat seama ca trebuie sa intervin.
Imi displacea senzatia aia de a ma simti suncoasa. Faptul ca am un parc fain linga casa (cu teren special for running, ca cica nu e bine sa alergi pe ciment) m-a motivat si mai mult. Doar alerg.
Si mai trag de niste haltere si mai fac niste abdomene pe my exercise mat. Dar jogging/running ramine sportul principal. O ora pe zi. Doamne ajuta sa ma tina genunchii pina la vreo 80 de ani. Pe curind
haha, Ina...daca nu ar fi dialogurile imaginare, ce am mai povesti lumii pe blog? viata arida are o descriere si numai una, nu intamplari de zi de zi, cu care te amagesti si amagesti si lumea...dar e bine ca imaginatia primeaza. Talent de scriitor nu ai ca sa imbraci uratul in frumos, asa ca lasa frustrarea ta numai ptr tine
Anonim, esti si tu simpatic in felul tau. Crezi ce vrei. Fii liber. Parerea ta trebuie respectata.
Eu nu stau sa ma explic, justific, apar. Mi se rupe de parerea lumii! Sa fie sanatoasa.
PS: si eu critic si batjocoresc pe altii. Deci e uman si normal. Te inteleg.tzup tzup tzup
Trimiteți un comentariu